Apartenenta
Aspecte politico-juridice contemporane privind Insula Serpilor.
Situatia juridica a Insulei Serpilor a ramas neschimbata chiar dupa ultimatumul U.R.S.S., de la 28 iunie 1940 (Romānia a cedat fortat Basarabia; insula īn discutie nefiind mentionata).

Tratatul de la Paris (1947), impus de invingatorii celui de-al doilea razboi mondial, stabilea ca frontierele Romāniei cu U.R.S.S. sunt cele fixate īn 1940 (deci, Insula Serpilor apartinea tot Romāniei).

Ulterior, la 4 februarie 1948 s-a īncheiat Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala romāno-sovietic, prilej cu care s-a stabilit ca partile sa procedeze la fixarea frontierelor (delimitarea si demarcarea acestora). Īn acest sens, la aceeasi data, a fost semnat Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat īntre Republica Populara Romāna si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, document semnat de dr. Petru Groza si V. Molotov.

Īn acest cadru, īn cursul primei operatiuni, delimitarea, nu au aparut probleme. Dar la demarcarea pe teren a frontierelor, mergāndu-se pe talvegul bratului Chilia, la un moment dat s-a luat drept curs al bratului o portiune ce prelungea linia frontierei la sud de Insula Serpilor, un canal, iar īn procesul-verbal de descriere a traseului s-a mentionat trecerea acesteia la fosta U.R.S.S. (la fel s-au mai pierdut si alte cāteva insulite pe bratul Chilia, īn zona Brailei). Discutiile ulterioare, la nivel īnalt, au scos īn evidenta intentia fostei U.R.S.S. de a lua Romāniei Insula Serpilor īn vederea folosirii ei īn scopuri strategico-militare īn zona, ca punct de supraveghere. De atunci, cartografia sovietica a mentionat insula respectiva sub jurisdictia fostei U.R.S.S., īn timp ce cartografia romāneasca a evitat, prin mijloace tehnice, mentionarea sa īn hartile publice. De retinut ca, īn hartile tiparite la Chisinau aparea aceasta insula, īnsa fara a specifica a cui este.

Insula Serpilor a ajuns sub jurisdictia U.R.S.S. prin semnarea Protocolului privind traseul frontierei de stat īntre Romānia si U.R.S.S. Acest protocol a fost semnat la 4 februarie 1948, de Petru Groza si Veaceslav Molotov si stabileste ca "Insula Serpilor, situata īn Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra īn componenta U.R.S.S." (deci, pāna atunci nu intrase; apartenenta ei la Romānia nu fusese afectata nici de Pactul Ribbentrop-Molotov, nici de Tratatul de pace din 1947).

La 23 mai 1948, se īncheie un document tehnic, un proces-verbal semnat de N.P.Sutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din Bucuresti si Eduard Mezincescu, ministru plenipotentiar, prin care se consemneaza ca "Insula Serpilor a fost īnapoiata U.R.S.S. de catre R.P.Romānia si īncadrata īn teritoriul U.R.S.S.". Prin acest proces-verbal, semnat chiar pe insula īn discutie, se corectau termenii "īn favoarea U.R.S.S." Astfel, "se īnapoia" ce nu fusese niciodata al U.R.S.S., asa cum am aratat īn capitolul anterior (nici macar īmprumutat sau cedat de Romānia).

Din punct de vedere juridic, cele doua īntelegeri bilaterale sunt si ramān neconstitutionale. Nu se puteau ceda portiuni din teritoriul romānesc, fara aprobarea unui asemenea act din partea Parlamentului, care nu a ratificat niciodata Protocolul dupa semnarea lui īn 1948. Astfel de īntelegeri internationale nu intrau īn vigoare de la data semnarii, ci numai dupa ratificarea lor de parlamentele partilor contractante. Īn astfel de situatie este si procesul-verbal semnat la 23 mai 1948 pe Insula Serpilor. Deci, din punct de vedere al dreptului constitutional al Romāniei, ambele documente sunt nule si neavenite. De jure, Insula Serpilor nu a fost īnstrainata, date fiind situatiile īnregistrate (neratificarea protocolului de catre parlamentele Romāniei si U.R.S.S.). La 25 noiembrie 1949, printr-un proces-verbal, s-a stabilit frontiera romāno-sovietica pe canalul Musura, aflat la vest de Bratul Chilia.

Īn urma dezmembrarii fostei U.R.S.S., Insula Serpilor a fost preluata de Ucraina, care a mostenit tratatele īn stadiul īn care se aflau la data succesiunii. Ucraina, facānd uz de decizia ca apele sale teritoriale sa fie de 12 mile (aproximativ 20 km), a īnceput o serie de activitati īn zona si nu a tinut seama de necesitatea punerii de acord cu partea romāna. Tinānd cont ca Insula Serpilor se afla la cca. 50km de mal, īntre apele teritoriale romāne si ucrainene, īntre ele ramāne practic o zona nesemnificativa (de 10 km) a carei importanta creste avānd īn vedere perspectiva exploatarii economice viitoare.

Insula Serpilor īn contextul relatiilor romāno-ucrainene
Insula Serpilor, intrata īn posesia Ucrainei īn calitatea acesteia de fosta succesoare a U.R.S.S., a devenit o piedica neasteptata īn activitatea de elaborare a Tratatului politic dintre Romānia si Ucraina.

Oficial, negocierile, la nivel de experti, īntre Romānia si Ucraina, pentru reglementarea raporturilor de buna vecinatate, au demarat īn luna martie 1995, convenindu-se asupra urmatoarelor documente politico-juridice:
- Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare;
- Declaratie comuna a presedintilor celor doua state;
- Document cu privire la principiile si liniile directoare pentru Tratatul referitor la regimul frontierei de stat comune, inclusiv pentru īntelegeri corespunzatoare pentru delimitarea spatiilor marine.

Aceste documente bilaterale ar trebui, īn opinia diplomatiei romāne, sa puna īn termeni reali raporturile dintre Romānia si Ucraina, conform si dorintelor exprimate, īnca din perioada 1990-1991 de catre partea romāna, de a dezvolta relatiile dintre cele doua tari.

Īn plan declarativ, perioada pāna la īnceperea negocierilor romāno-ucrainene a īnregistrat mai multe etape, astfel:
La 29 noiembrie 1991, īn Declaratia Guvernului Romāniei se arata:
"Dorinta de a dezvolta legaturi romāno-ucrainene reciproc avantajoase nu implica recunoasterea īncorporarii īn noul stat independent a nordului Bucovinei, Tinutului Herta, Tinutului Hotin si a judetelor din sudul Basarabiei, ce au fost alipite cu forta la U.R.S.S. si incluse apoi īn structura teritoriala a Ucrainei, pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov" (n.n. - la nivelul M.A.E., Romānia a prezentat conducerii U.R.S.S. considerentele sale potrivit carora Insula Serpilor a intrat īn posesia U.R.S.S. ca urmare a unui protocol impus).

Rezulta, deci, patru puncte īn litigiu: Bucovina de Nord, Basarabia de Sud, Tinutul Hertei si Insula Serpilor. Dupa parerea Romāniei, primele trei au fost īncorporate Ucrainei pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov si a actiunilor concrete de aplicare a acestuia (Protocolul aditional secret sovieto-german din 23 august 1939; Notele ultimative ale guvernului sovietic adresate guvernului romān si raspunsurile acestuia, iunie 1940), iar Insula Serpilor - la presiunea U.R.S.S., dupa al doilea razboi mondial.

Din punct de vedere al dreptului international, baza actualei delimitari teritoriale īntre Ucraina si Romānia l-a constituit Tratatul de pace de la Paris din 1947, īntre care frontiera Romāniei cu vecinii sai a fost stabilita īn linii generale. Tratatul de la Paris a stabilit raspunderea Romāniei pentru agresiune, ca si frontiera īntre Romānia si U.R.S.S., consfintind, practic, "justetea" acapararii Basarabiei si Bucovinei. La Tratat a fost anexata o harta, la scara mica, pe care era trasata linia de frontiera, dar īn document nu se descria traseul acesteia.

In aceste conditii, īn 1948 a aparut necesitatea de a preciza si descrie linia de frontiera. In aceste conditii, īntre Romānia si U.R.S.S. a fost semnat, la 4 februarie 1948, "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat" īntre cele doua state, care a devenit parte componenta a Tratatelor din 1949 si 1961 "privind regimul frontierei de stat sovieto-romān".

Pagina principala